Istoric Program Galerie Sf.Moaste Evenimente Tamaie Invataturi Inregistrari Cantari Linkuri Contact Blog
 
 
 

 

 

 

 



Maica Domnului
Prodromita

Asculta

Inapoi
Șapte reguli filocalice pentru restabilirea sănătății

1. Starea de bine mintal grăbeÅŸte refacerea fizicăEste regula numărul unu, ÅŸi toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea de bine mental grăbeÅŸte refacerea fizică... Sănătatea noastră este o funcÅ£ie a psihicului ÅŸi a gândirii pozitive. Omul este ceea ce gândeÅŸte. O gândire care selectează afecte pozitiv, o gândire bazată pe mulÅ£umire fermă va asigura o sănătate bună sau o recuperare rapidă. Aceasta se întâmplă deoarece trăim într-o lume în care pierdem adesea condiÅ£ia sănătăţii celei bune. MulÅ£umirea lăuntrică este garantul păstrării acestei stări.Cum se poate dobândi mulÅ£umirea? Mută mintea de la „veacul acesta" ÅŸi mintea se va schimba. ÎntrebaÅ£i-vă: suntem mulÅ£umiÅ£i? Există o relaÅ£ie între mulÅ£umire ÅŸi inteligenţă, între mulÅ£umire ÅŸi înÅ£elegere. Dacă eÅŸti tipul cerebral, întâi înÅ£elegi lumea ÅŸi eÅŸti mulÅ£umit că lumea este ceea ce este. Dacă aparÅ£ii tipului intuitiv, afectiv, întâi îÅ£i creezi starea de mulÅ£umire, ÅŸi va urma înÅ£elegerea. Depinde cărui tip mental îi aparÅ£ii. Dacă dominanta este intuitivă, atunci creează-Å£i o stare de mulÅ£umire; din ea va rezulta inteligenÅ£a. Dacă dominanta este cerebrală, atunci înÅ£elegerea creează mulÅ£umire.Este un fapt valabil ÅŸi în relaÅ£ia dintre doi oameni, doi soÅ£i. V-aÅ£i pus vreodată întrebarea de ce apar frecvent situaÅ£ii conflictuale între soÅ£i? Pentru că nici unul nu înÅ£elege natura celuilalt. De pildă, femeia trebuie înÅ£eleasă din punct de vedere al dinamicii afective. Oscilând între închidere ÅŸi deschidere. Ca să se refacă afectiv, uneori femeia se închide, se retrage în sine, pare mâhnită. Bărbatul o vede închisă ÅŸi retrasă, ÅŸi atunci se gândeÅŸte că sentimentele ei faţă de el s-au răcit. Dar acel bărbat nu înÅ£elege că aÅŸa-zisa răceală a femeii este o fază naturală prin care ea trebuie să treacă pentru a-ÅŸi reface comportamentul afectiv.Dinamica masculină este alta, oscilând între fugă ÅŸi revenire. Ca să-ÅŸi refacă afectivitatea, bărbatul fuge. Iată de ce, atunci când vede un bărbat „fugind", femeia n-ar trebui să se teamă că sentimentele lui faţă de ea s-au răcit; ea ar trebui să ÅŸtie că dinamica lui afectivă se reface prin fugă. Această idee nu trebuie înÅ£eleasă eronat, cum că cei care fug au ÅŸi dreptate s-o facă. Fuga poate fi exprimată divers - un bărbat „fuge" în cititul presei, e absent din casă. E ÅŸi asta o fugă. Sau „fuge" să joace table cu vreun vecin. Sau „fuge" la mănăstire, dacă este mai pios. Femeia trebuie să înÅ£eleagă că bărbatul are, la un moment dat, nevoie să „fugă". ÎnÅ£elegerea faptului că asemenea stări sunt naturale ar putea evita numeroase conflicte, conflicte care generează ulterior perturbări de personalitate ale membrilor familiei - fie localizate scurt, fie cu amprentă de durată aspra copiilor.Psihologii au explicat deja că majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii noÅŸtri mai târziu sunt cauzate de conflictele din familie, petrecute în perioada copilăriei acestora. Aceasta este, deci, prima regulă: sănătatea este o consecinţă a binelui mental. Iar acest bine mental are la bază înÅ£elegerea ÅŸi stare de mulÅ£umire. Nu automulÅ£umire, ci acea mulÅ£umire care, la urma urmei, înseamnă înÅ£elegere.

2. Nu considera boala doar ca o pedeapsă pentru păcateUnii consideră boala ca fiind doar o pedeapsă pentru păcate: aceasta poate duce la o slăbire psihică. Omul bolnav se reface mai greu când consideră că a fost bătut de Dumnezeu, ÅŸi că Atotputernicul i-a dat boala în chip de pedeapsă. Dar dacă boala nu este doar o pedeapsă pentru păcate, ce este atunci? Putem vorbi despre boală ca fiind o oprire de la păcat, o informaÅ£ie, o atenÅ£ionare că am încălcat o lege. În bunătatea Sa, Dumnezeu alege È™i caile durerii pentru al ajuta pe om să se dezlipească de păcate È™i să întoarcă iarăși privirea către cer.S-a pus adesea întrebarea: „De ce ne îmbolnăvim?". Un răspuns ar fi că ne îmbolnăvim ca să ne amintim de Dumnezeu. Întotdeauna când suntem bolnavi ne amintim de Dumnezeu. Putem spune că de fapt, ne îmbolnăvim ca să ne smerim, ca să ne aducem aminte că suntem trecători. În afară de asta, de ce ne mai îmbolnăvim? Ne îmbolnăvim ca să smulgem tandreÅ£e. În lumea aceasta în care toÅ£i sunt grăbiÅ£i, nimeni nu vrea, nu are timp ca să ne dea tandreÅ£e. Atunci, inconÅŸtient, ce facem? Ne îmbolnăvim, ca să smulgem tandreÅ£e, căldură. Le amintim celor din jur că ne datorează căldură, căci ei uită! ToÅ£i datorăm ceva semenului.

3. Boala nu trebuie privită ca o catastrofă, ci ca un prilej de introspecÅ£ie, de liniÅŸte, de întrerupere a gândurilorDefiniÅ£ia păcatului o ÅŸtim. Păcatul sunt grijile ÅŸi încălcarea celor trei legi universale revelate. Dacă până acum nu ÅŸtiaÅ£i foarte limpede ce înseamnă „păcat", iată o definiÅ£ie ajutătoare. Păcat înseamnă să ai griji - dacă ai griji, ai păcate. Grijile ne împuÅ£inează liniÅŸtea, împuÅ£inează viaÅ£a. „Rumegarea" gândurilor slăbeÅŸte omul. Boala prilejuieÅŸte această întrerupere a grijilor; este o oprire forÅ£ată din „mecanica păcatului", din mecanica vieÅ£ii păcătoase.  Există o a 11-a poruncă - noi ÅŸtim doar 10, pe care le-am interiorizat ÅŸi după care ne conducem.Porunca a 11-a apare ca un verset în Psalmul 45, sună aÅŸa: „OpreÅŸte-te ÅŸi cunoaÅŸte!" („OpriÅ£i-vă ÅŸi cunoaÅŸteÅ£i că Eu sunt Dumnezeu" Ps. 45:10). Considerăm această frază ca porunca a 11-a.ÅžtiÅ£i că în Pentateuh (Vechiul Testament) sunt 613 porunci?! În afară de cele 10, cele mai importante, în primele 5 CărÅ£i ale lui Moise apar deci ÅŸi multe altele. Iar a 11-a ar fi „OpreÅŸte-te ÅŸi cunoaÅŸte!". Nu poÅ£i ajunge la cunoaÅŸtere din mers. Noi trebuie să descoperim oprirea spirituală. OpreÅŸte-te ÅŸi citeÅŸte Filocalia sau Patericul. OpreÅŸte-te ÅŸi fă un minut de introspecÅ£ie. IntrospecÅ£ie înseamnă liniÅŸtea interioară. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. IntrospecÅ£ia este doar liniÅŸte interioară.OpreÅŸte-te deci ÅŸi cunoaÅŸte înălÅ£imea ta spirituală, precum ÅŸi dimensiunea ta cea mare. Această a 11-a poruncă este încununarea celor 10 porunci cunoscute, după ce te-ai civilizat, când începi să-Å£i descoperi dimensiunea metafizică. „OPRIREA" este o practică. Ea a fost dezvoltată în Filocalia, care a propus „exerciÅ£iul celor 6 opriri". Acest „opreÅŸte-te" se poate referi ÅŸi la controlul celor 6 surse de agitaÅ£ie ÅŸi dezorganizare a personalităţii. Prima oprire este stabilitatea fizică: ea atrage după sine stabilitatea minÅ£ii ÅŸi lipsa grijilor. A doua oprire este oprirea de la păcat. A treia oprire este oprirea de la mâncarea care ne aprinde. A patra oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral - deci un îndemn de a te aduna cu oameni sporiÅ£i, cu oameni cu preocupări înalte. Oprirea este stazis. În greceÅŸte, stazis înseamnă exerciÅ£iu spiritual, cum ar fi rugăciunea. Åži rugăciunea este tot oprire. Aceasta este deci regula a treia: boala este un prilej de oprire, de introspecÅ£ie.Omul se îmbolnăveÅŸte nu numai pentru că încalcă o lege, ci să-ÅŸi amintească de o lege sacră, ÅŸi să se schimbe...

4. Boala este un prilej de schimbareDacă vom privi boala din acest punct de vedere ÅŸi dacă nu ne vom mai teme de ea, vom constata că astfel ieÅŸim mai repede din boală. După ce au fost bolnavi, mulÅ£i oameni ÅŸi-au schimbat modul de a mânca, de a trăi, de a (con)vieÅ£ui.

5. Devii sănătos dacă îÅ£i doreÅŸti cu adevărat acest lucruAsta înseamnă, întrucâtva, că mulÅ£i sunt bolnavi pentru că, în inconÅŸtient, ei se lasă să fie bolnavi. AfirmaÅ£ia poate părea, la prima vedere, ÅŸocantă. Åži totuÅŸi, ei sunt bolnavi, în primul rând, ca să-ÅŸi atragă un beneficiu nevrotic: vor să fie trataÅ£i ca niÅŸte copii. Când lupta vieÅ£ii ne copleÅŸeÅŸte, toÅ£i simÅ£im nevoia să fim trataÅ£i precum copiii; atunci subconÅŸtientul „cheamă" o boală. Dacă vrei cu adevărat să devii sănătos, devii sănătos.

6. Ajută-Å£i subconÅŸtientul să grăbească vindecareaAcest lucru este posibil: să-Å£i ajuÅ£i subconÅŸtientul. Este un proces care se petrece în stare de relaxare, într-o stare destinsă - mai ales dacă eÅŸti bolnav. Relaxat, cu ochii închiÅŸi, repetă-Å£i dorinÈ›a însănătoÅŸirii. RosteÈ™te o rugăciune scurtă: Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieÈ™te-mă pe mine păcătosul È™i către Maica Domnului Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieÈ™te-mă!Repetarea acestor formule duce la preluarea lor de către rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul ÅŸi formaÅ£iunile reticulare trimit comenzile de refacere acolo unde este slăbită structura noastră.

7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boală poate să fie un prag iniÅ£iaticBoala nu numai că îÅ£i dă o informaÅ£ie despre viaţă, dar îÅ£i poate crea ÅŸi condiÅ£ia unei schimbări mentale profunde, o trăire iniÅ£iatică. Acestea sunt regulile restabilirii sănătăţii. Ajungem din nou la regula dintâi: starea de bine mental întreÅ£ine starea de bine fizic ÅŸi grăbeÅŸte refacerea fizică. Cu cât vom supraveghea mai bine mentalul, cu atât vom stăpâni starea de sănătate. Omul ar trebui să ÅŸtie nu numai cum poate să îÅŸi revină, cum să-ÅŸi restabilească sănătatea. El ar trebui să ÅŸtie câte ceva despre corelarea dintre greÅŸeală ÅŸi boală - ce tip de greÅŸeală naÅŸte o categorie de boală - tocmai pentru a evita îmbolnăvirea. Asta trebuie reÅ£inut: faptul că, sănătoÅŸi fiind, putem să evităm o eventuală îmbolnăvire prin starea de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi clădită prin autoimpunere ÅŸi prin purificare.PredispoziÅ£ia noastră pentru boală vine din predispoziÅ£ia pe care o avem de a alege răul. Noi alegem răul. Dumnezeu nu vrea răul omului; omul alege răul. Omul alege răul pentru că este uneori neÅŸtiutor. Nu ÅŸtie exact ce este bine ÅŸi ce este rău. Alteori omul alege răul din constrângere. Este constrâns să îl aleagă. Constrângerea Å£ine de firea omului, de naÅŸterea lui. Originea bolilor depăşeÅŸte, adesea, puterea noastră de înÅ£elegere.

Există 3 origini reperabile:
1. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai născut cu o povară în soartă. Nu eÅŸti răspunzător de aceste boli, ele sunt niÅŸte poveri. Te-ai născut cu ele.
2. Alte boli provin din conflictele sau traumele avute în perioada prenatală ÅŸi în copilărie. Dacă au existat conflicte puternice sau traume în acea perioadă, individul le va resimÅ£i în tot timpul vieÅ£ii. Iată de ce copilăria, familia, mediul sacru al casei trebuie privire cu mare grijă.
3. Boli cu surse nomice. Nomos, în limba greacă, înseamnă lege. Acestea sunt bolile despre care deja am vorbit, venite dintr-o încălcare a Legii revelate. Åži este palierul actual: cumul cotidian de erori.Pe lângă toate acestea, la maturitate putem să observăm că în noi există o predispoziÅ£ie la îmbolnăvire în funcÅ£ie de anumite coordonate - două la număr. Adică: (1) ne îmbolnăvim pentru că suntem agresivi ÅŸi (2) ne îmbolnăvim pentru că ne simÅ£im vinovaÅ£i.
Agresivul ÅŸi vinovatul se îmbolnăvesc mai uÅŸor. Neagresivul ÅŸi nevinovatul fac faţă multor condiÅ£ii grele fără să se îmbolnăvească; fac faţă ÅŸi mediilor contaminate fără să se îmbolnăvească. În privinÅ£a agresivităţii, trebuie spus că de multe ori nici nu o conÅŸtientizăm. Vă ÅŸtiÅ£i agresivi? Cu siguranţă nu!Există printre cunoÅŸtinÅ£ele mele un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani, merge la biserică, este un bun închinător, un practicant al religiei. Cu toate aceste calităţi, femeia din preajma lui, prietena lui simÅ£ea lângă el un disconfort extraordinar. Cei doi au venit la mine să mă întrebe de ce se întâmplă acest lucru, de ce ea simte astfel. Dacă o priveai pe acea tânără , constatai că în preajma bărbatului respectiv  starea ei era una tensionată, grea.... Concluzia este că bărbatul avea o agresivitate inconÅŸtientă, foarte puternică, care influienÈ›a È™i starea sufletească a partenerei sale. El s-a mirat atunci - de unde agresivitate, când se ÅŸtia pios, milostiv? Stând un pic de vorbă cu el, am aflat că mai fusese căsătorit, divorÅ£ase ÅŸi purta o ură înverÅŸunată primei sale soÅ£ii. E lesne de înÅ£eles că, în preajma lui, orice femeie simte un mare disconfort, pentru că el se împotriveÅŸte femeii în sine. Aflând acestea, bărbatul m-a întrebat ce-i de făcut. „Trebuie să-Å£i rezolvi agresivitatea inconÅŸtientă", i-am spus. În viaÅ£a sa conÅŸtientă, el era bun, milostiv, însă inconÅŸtient era agresiv. El ÅŸtia că este bun ca pâinea lui Dumnezeu - făcea ÅŸi pomeni, punea lumânări la biserică - , nu agresiv.„Cum să-mi dizolv agresivitatea inconÅŸtientă?" m-a întrebat.
L-am sfătuit ca în fiecare zi, în rugăciunile sale, să o pomenească pe fosta lui soÅ£ie ÅŸi să ceară pentru ea putere, sănătate, gândire bună.
„Cum să cer aÅŸa ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie! a ripostat el. Nu pot să mă rog pentru ea!"
„Acest nu pot trebuie să-l depăşeÅŸti! Numai dacă te rogi pentru ea o să-Å£i dizolvi agresivitatea inconÅŸtientă".
„Dar nu merită...", mi-a răspuns.
„Tocmai pentru că nu merită! Cu cât te rogi mai mult pentru ea, cu atât ea va înflori, acolo unde se află".
„Dar nu merită să înflorească! Vreau să piară, să se usuce!"
„Iată, cred că Å£i-ai conÅŸtientizat destul de bine de ce, când se află lângă tine, prietena ta se simte apăsată!", i-am zis eu atunci.
Ce se întâmplă când ai o inimă înnegrită? EÅŸti vulnerabil. PoÅ£i să iei foarte uÅŸor o gripă sau o infecÅ£ie, de exemplu. În acelaÅŸi timp, poÅ£i resimÅ£i influenÅ£a negativă ce vine dinspre o anumită persoană, sau pur ÅŸi simplu din câmpurile din jurul nostru (din care, când suntem sănătoÅŸi, selectăm numai pozitivitatea). Revenind, pot să vă spun că acel pacient a reuÅŸit până la urmă să se vindece, să se roage cu bucurie pentru acea „scorpie". În cele din urmă a început să vadă că nu era chiar aÅŸa de scorpie cum credea el, ÅŸi că numai încărcătura lui de ură o făcea pe fosta lui soÅ£ie să pară atât de rea.O doză de agresivitate inconÅŸtientă avem cu toÅ£ii, să ÅŸtiÅ£i. Ne naÅŸtem cu ea. Ea este baza complexului Cain. InconÅŸtient, vrei să-l elimini pe semenul tău. Omul se simte bine dacă elimină un om. SubconÅŸtientul se simte bine când lichidează pe cineva, când extermină. Ce înseamnă acest lucru? Să ne gândim la serviciu, de exemplu. ToÅ£i colegii îÅ£i par răi ÅŸi urâcioÅŸi. Te-ai simÅ£i bine dacă ai reuÅŸi zilnic să elimini câte unul... InconÅŸtient, deci, purtăm în noi complexul Cain - unii mai puternic, alÅ£ii mai slab. Cert este că acest complex produce în noi o anumită vulnerabilitate. Cum dispare agresivitatea inconÅŸtientă? La modul practic, această agresivitate dispare mâncând mai des verdeÅ£uri. E un lucru la îndemâna noastră. Dacă mănânci verdeÅ£uri, descreÅŸte agresivitatea inconÅŸtientă - foarte simplu. E una dintre cele 6 opriri: oprirea de la hrana care aprinde simÅ£urile, care aprinde agresivitatea. Noi nu ne dăm seama, mâncăm asemenea hrană spre împuÅ£inarea vieÅ£ii noastre ÅŸi spre urâÅ£irea ei.Dar mai ales terapia iertării ÅŸi ofranda remediază agresivitatea inconÅŸtientă. „Împacă-te cu aproapele tău... cu fratele tău, cu pârâÅŸul tău". (Matei 5:23-25). Dacă ai o aversiune faţă de cineva, atunci la rugăciune evocă-i faÅ£a senină ÅŸi „dăruieÅŸte-i" mental: pace, sănătate ÅŸi Har. Agresivitatea inconÅŸtientă se împarte ÅŸi ea în 3 categorii: împotriva ta, împotriva semenului tău ÅŸi împotriva spaÅ£iului în care trăieÅŸti. Conflictul psihic cu spaÅ£iul predispune la boli de piele, dar ÅŸi la dizarmonii nervoase.Cei agresivi împotriva lor înÅŸiÅŸi sunt foarte mulÅ£i. Poate tu crezi despre tine că eÅŸti blând. Adesea cei blânzi îi iartă pe toÅ£i ceilalÅ£i ÅŸi se atacă pe ei înÅŸiÅŸi. Asta este o agresivitate împotriva ta. Să nu spui niciodată: „Nu merit să trăiesc". Această agresivitate naÅŸte predispoziÅ£ii maladive în zona bazală. Bolile uterului pornesc de la această atitudine, de la această auto-depreciere, de la această auto-ieftinire a femeii. Dacă aveÅ£i probleme în zona bazală, la aparatul uretral, să ÅŸtiÅ£i deci, că prima măsură pe care trebuie s-o luaÅ£i este să vă schimbaÅ£i atitudinea faţă de voi. Orice altă depreciere naÅŸte aici vulnerabilitate. 

 

Evenimente

• undefined
• SÄ‚-I...
• undefined

Calendar

• Sf. Prooroc Amos
• Sf. Mucenic Dula
• Soborul Preasfintei Stapânei noastre Nascatoarei de Dumnezeu
• Sf. Mc. Narsi
• Sf. Fortunat
• Sf. Apostol Ahaic
• Sf. Apostol Stefana
• Sf. Cuv. Ortisie si Ieronim
• Sf. Mucenita Gravs
• Sf. Augustin, episcopul Hiponei"

 
 
 
Istoric Program Galerie Evenimente Invataturi Inregistrari Cantari Linkuri Contact Blog
                 
        @ Schitul Darvari 2008