După obiÅŸnuitul început se zic Condacele ÅŸi Icoasele
Condacul 1:
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulÅ£umiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem Å£ie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul tău ÅŸi al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozeÅŸte-ne din toate nevoile, ca să-Å£i cântăm Å£ie: Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creÈ™tinilor!
Icosul 1:
Îngerii, arhanghelii ÅŸi soborul cuvioÅŸilor athoniÅ£i cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de Dumnezeu. Pe aceÈ™tia prooroceÅŸte i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul, iar palatele tale de aur pe care le văzuse în părÅ£ile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului care s-a ridicat mai apoi în acel loc. Åži prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni ProdromiÅ£a, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îÅ£i zicem cu mare glas:
Bucură-te, că Prodromiţă eşti cu dreptate numită,
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită,
Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules,
Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot ales,
Bucură-te, egumenă care cu grijă sufletele în obÅŸtea ta le aduni,
Bucură-te, că spre trezirea din patimi ca o trâmbiţă de aur suni,
Bucură-te, că în icoană te schimbi la faţă, pe privitori uimind,
Bucură-te, că uneori chipul Å£i se întunecă, mustrător devenind,
Bucură-te, că icoana ta la praznice strălucitoare devine,
Bucură-te, că închinătorii credincioÅŸi sunt binecuvântaÈ™i de tine,
Bucură-te, că faţa ta cea preafrumoasă ni s-a descoperit,
Bucură-te, că şi chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 2-lea:
Vrând stareÅ£ul Nifon să dobândească o icoană făcătoare de minuni pentru Schitul românesc Prodromu, a căutat un iconar evlavios care să picteze cu rugăciune È™i cu post, ÅŸi bucurându-se că a aflat în IaÈ™i un zugrav râvnitor, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Întristându-se părinÅ£ii Nifon ÅŸi Nectarie că iconarul nu reuÅŸea să isprăvească de zugrăvit icoana ta, pe neaÅŸteptate au fost chemaÅ£i: „Să trimiteÅ£i degrabă să ia sfânta icoană, care singură s-a zugrăvit, căci lume multă s-a adunat privind la minunea ce s-a săvârÈ™it". Åži pentru aceasta îÅ£i zicem aÈ™a:
Bucură-te, că sfintele feţe din icoană prin minune s-au zugrăvit,
Bucură-te, că osteneala şi nevoinţa iconarului i-ai răsplătit,
Bucură-te, că, neterminând să picteze icoana, a aflat-o desăvârÅŸită,
Bucură-te, că de lucrarea ta mintea noastră este covârÅŸită,
Bucură-te, ceea ce n-ai învăţat pe nimeni în ce chip a fost,
Bucură-te, că tuturor necăjiților te faci adăpost,
Bucură-te, că iconarul a scris minunea care s-a întâmplat,
Bucură-te, că mărturia lui până astăzi ni s-a păstrat,
Bucură-te, că de cuvintele sale credincioÅŸii nu s-au îndoit,
Bucură-te, că multă lume să se închine la icoană a venit,
Bucură-te, lumină, a stareÈ›ului Nifon sfântă dorire,
Bucură-te, a nădejdii sale neclintită răsplătire,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 3-lea:
Precum s-a mirat Sfântul Alipie de la Pecerska când în chilia sa a venit îngerul ÅŸi a pictat în chip minunat icoana Adormirii Maicii Domnului, aÅŸa s-a mirat ÅŸi iconarul Iordache Nicolau văzând cum chipul Maicii Domnului ÅŸi cel al Fiului ei, pe care nu le terminase, fuseseră zugrăvite nu de mână omenească, ÅŸi uimindu-se I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Auzind Mitropolitul Moldovei marea minune care se făcuse în IaÅŸi, a venit cu preoÅ£ii să Å£i se închine cu evlavie ÅŸi a mărturisit: „Cu adevărat, mare dar ne-a dăruit Maica Domnului prin această minunată ÅŸi slăvită icoană a sa", ÅŸi pentru aceasta cu mulÅ£umire cântăm Å£ie:
Bucură-te, că izvor de apă vie te-ai arătat,
Bucură-te, că boierul pentru fiul său care zăcea ţi s-a rugat,
Bucură-te, că bolnavul luând agheasmă s-a vindecat,
Bucură-te, că fiul împreună cu tatăl său Å£i s-au închinat,
Bucură-te, că È™i pe lepros l-ai tămăduit când agheasma a băut,
Bucură-te, că îndată lepra de pe el ca niÅŸte solzi a căzut,
Bucură-te, că omul care avea albeaţă pe ochi vedere a dobândit,
Bucură-te, că ÅŸirul tămăduirilor tale nici până astăzi nu s-a oprit,
Bucură-te, că pe cei părăsiÅ£i de doctori din paturi îi ridici,
Bucură-te, că neputinţele noastre cu prisos de har le vindeci,
Bucură-te, luminarea preoţilor şi cinstea ierarhilor,
Bucură-te, că îi înÅ£elepÅ£eÅŸti pe urmaÅŸii apostolilor,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 4-lea:
Neputând părinÅ£ii să scrie mulÈ›imea minunilor tale pe care le văzuseră săvârÈ™ite, pentru că erau covârÅŸiÅ£i de credincioÅŸii care le cereau să se roage pentru ei, au mărturisit însă noianul minunilor cu glas de bucurie, ÅŸi, pregătindu-se de călătoria spre Sfântul Munte Athos, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Mult au avut de mers părinÅ£ii prodromiÅ£i, dar multe au fost ÅŸi minunile tale, Născătoare de Dumnezeu, că în fiecare oraÅŸ în care a ajuns icoana ProdromiÈ›a, poporul a venit să Å£i se închine cu credinţă, ÅŸi cei care au primit ajutor în nevoile lor au devenit apostoli ai harului tău, cântându-Å£i unele ca acestea:
Bucură-te, bucuria noastră, nădejde neînfruntată,
Bucură-te, că celor ce te cinstesc le găteşti răsplată,
Bucură-te, că împreună cu icoana ta ai călătorit,
Bucură-te, că la fiecare popas semnele tale au strălucit,
Bucură-te, că după plecarea icoanei ele nu se împuÅ£inau,
Bucură-te, că în minÅ£ile oamenilor minunile vii rămâneau,
Bucură-te, că celor trudiÅ£i ÅŸi împovăraÅ£i le eÅŸti apărătoare,
Bucură-te, că de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi le eşti izbăvitoare,
Bucură-te, că ai surpat jugul minciunii şi năvălirea diavolilor,
Bucură-te, roabă aleasă a Domnului ÅŸi stăpână a tuturor,
Bucură-te, Fecioară, a Împărăţiei Cerurilor podoabă,
Bucură-te, pecete a inimilor noastre alinătoare degrabă,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 5-lea:
S-a mâhnit femeia cea bolnavă că nu putea să meargă să se închine icoanei care izvora tămăduiri, dar Fecioara preaslăvită i s-a arătat în vis, poruncindu-i să se scoale degrabă ÅŸi să meargă să ia binecuvântarea multdorită. Åži, pornind la drum, îndată s-a aflat desăvârÅŸit sănătoasă, pentru care I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Tămăduindu-se femeia cea bolnavă, nu s-a lenevit să meargă să se închine sfintei tale icoane ProdromiÈ›a, vrând să mărturisească tuturor că se vindecase. Și ajungând la icoana ta, a dat mărturie că o văzuse de mai înainte în vis ÅŸi a vestit mulÅ£imii cum a dobândit tămăduire, iar preoÅ£ii ÅŸi credincioÅŸii Å£i-au cântat:
Bucură-te, ceea ce credinţa femeii bolnave o ai răsplătit,
Bucură-te, că în mod minunat prin în vis i-ai descoperit,
Bucură-te, că prin icoana ta multe ÅŸi felurite minuni ai săvârÅŸit,
Bucură-te, că în casa învăţătorului puÅ£in-credincios să fie dusă nu ai primit,
Bucură-te, că el de două ori a trimis trăsura după odor, dar nu a fost miluit,
Bucură-te, că mai potrivit să vină închinătorul la icoană s-a socotit,
Bucură-te, că a treia oară trimiÅ£ând acela trăsura s-a arătat minunea ta,
Bucură-te, că oricât s-au străduit părinÅ£ii nu au reuÅŸit să ia icoana,
Bucură-te, că până la trăsură patru oameni cu greu să o ducă au putut,
Bucură-te, că împotrivirea ta din rânduială dumnezeiască s-a făcut,
Bucură-te, că înÈ›elegând puterea ta oamenii s-au spăimântat,
Bucură-te, că l-ai smerit pe învăţătorul cel cu suflet întunecat,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 6-lea:
În biserica SfinÅ£ilor ÎmpăraÅ£i din GalaÅ£i, zugravul care nu credea că icoana a fost pictată prin minune dumnezeiască a început a-i batjocori pe creÅŸtinii care se închinau la aceasta, dar s-a îngrozit când a văzut-o pe Maica Domnului privindu-l cu asprime din icoană, ÅŸi, pocăindu-se, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu fie necredincios minunii dumnezeieÅŸti, ca să nu îÅŸi agonisească osândă, ci toÅ£i să îi cânte cu veselie Maicii lui Dumnezeu, nădăjduind că vor primi luminarea minÅ£ii ÅŸi întărire în credinţă cu cântări ca acestea:
Bucură-te, că risipind cursele diavoleşti agonisim mult folos,
Bucură-te, că nu ai răbdat hulele zugravului celui necredincios,
Bucură-te, că prin schimbarea feţei tale din icoană l-ai mustrat,
Bucură-te, că pricepându-ÅŸi greÅŸeala minunii tale s-a închinat ,
Bucură-te, că nu i-ai îngăduit să răspândească îndoiala în popor,
Bucură-te, că ai venit în apărarea creÈ™tinilor,
Bucură-te, că din îndreptarea sa ÅŸi alÅ£ii s-au folosit,
Bucură-te, că nu pierderea, ci înÅ£elepÅ£irea lui ai dorit,
Bucură-te, a hulitorilor chemare la pocăinţă,
Bucură-te, a binecredincioşilor slăvită biruinţă,
Bucură-te, că celor ispitiţi de necredinţă le ajuţi,
Bucură-te, că cei ce vestesc minunile tale îÅ£i sunt bineplăcuÅ£i,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 7-lea:
Pentru a lua averea hangiului răposat, sluga cea vicleană a încercat să o omoare pe văduva evreică, ÅŸi i-a pregătit spânzurătoarea, dar femeia ÅŸi-a adus aminte de vestea minunilor ProdromiÅ£ei ÅŸi rugându-se a făgăduit că, dacă va rămâne în viaţă, se va boteza împreună cu toÅ£i cei din casa ei, ÅŸi Îi va cânta lui Dumnezeu cu mulÅ£umire: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Pregătind laÅ£ul pentru femeie, fără să vrea sluga cea netrebnică s-a spânzurat pe sine, iar evreica a văzut lucrarea Maicii lui Dumnezeu ÅŸi a crezut cu toÅ£i cei din casa ei, făcându-se pildă de îndreptare pentru păgâni ÅŸi necredincioÅŸi. Iar prin Sfântul Botez a intrat în Biserica lui Hristos, pentru care îÈ›i cântăm aÈ™a:
Bucură-te, că vestea minunilor tale pretutindeni s-a răspândit,
Bucură-te, că la necaz văduva hangiului de acestea şi-a amintit,
Bucură-te, că ai primit rugăciunea ei cea deznădăjduită,
Bucură-te, că ai mijlocit să primească credinÈ›a cea desăvârÈ™ită,
Bucură-te, că viaÅ£a i-ai salvat în ceasul de pe urmă,
Bucură-te, că prin tine a intrat în a lui Hristos turmă,
Bucură-te, că împreună cu copiii ei a primit botezul creÈ™tin,
Bucură-te, că peste casa ei a strălucit Harul divin,
Bucură-te, că dreapta credinţă prin tine se întăreÅŸte,
Bucură-te, că gura păgânilor ce nu se închină icoanei tale amuÅ£eÅŸte,
Bucură-te, spre Biserica lui Hristos far călăuzitor,
Bucură-te, ceea ce calci şerpii rătăcirilor şi eresurilor,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 8-lea:
Din rânduială dumnezeiască a venit icoana ta la Schitul românesc Prodromu, pentru că domnitorul Moldovei voia să păstreze icoana în Å£ara în care s-a făcut minunea, dar Maica Domnului a adus-o în grădina ei duhovnicească, călăuzindu-i pe părinÅ£i de-a lungul drumului, ÅŸi arătând puterea ei de adevărată Prodromiță, pentru care îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Ai binecuvântat prin venirea ta schitul athonit ÅŸi, aÅŸezând icoana ProdromiÈ›ei nu departe de icoana făcătoare de minuni a Sfântului Botezător, i-ai acoperit cu sfântul tău acoperământ pe toÅ£i cei ce au venit să se închine Å£ie, monahi, preoÅ£i, ierarhi ÅŸi mireni de toate neamurile, pentru care îÅ£i cântăm:
Bucură-te, că schitul românesc l-ai umplut de binecuvântare,
Bucură-te, că obştile athonite cinstesc icoanele tale de minuni făcătoare,
Bucură-te, că din numele date icoanelor tale cunoaştem lucrarea lor,
Bucură-te, că prin icoana Portăriţa eşti Poartă a mănăstirii iviriților,
Bucură-te, că icoana Dulcea sărutare e cununa Filotheiului,
Bucură-te, că eşti Călăuzitoarea obştii Xenofontului,
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, lauda Vatopedului,
Bucură-te, grabnică ajutătoare a închinătorilor Dochiarului,
Bucură-te, că în icoana de la Hilandar semnul milostivirii tale e vădit,
Bucură-te, a Marii Lavre podoabă, că Sfântul Ioan Cucuzel glasul Å£i l-a auzit,
Bucură-te, că în faÅ£a icoanei Å£i-au cerut ajutor stareÅ£ii Pantocratorului,
Bucură-te, Maică a Luminii și comoară a Prodromului,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 9-lea:
Zăcând de trei săptămâni topit de boală ÅŸi nemâncat, ca dintr-un somn s-a trezit schimonahul Inochentie când icoana ProdromiÅ£a a fost adusă în schit ÅŸi, cerând să fie dus în faÅ£a ei, s-a rugat cu zdrobire de inimă, cântându-I Domnului: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
„Maica lui Dumnezeu, dacă îmi este de folos să mai trăiesc, însănătoÅŸeÅŸte-mă, iar dacă nu, fie voia ta", s-a rugat părintele Inochentie ÅŸi, întorcându-se cu bucurie la chilia sa, după un ceas a trecut la cele veÅŸnice. Åži noi, învăţându-ne de la el să ne punem toată nădejdea în Dumnezeu ÅŸi în puterea rugăciunilor tale, îÅ£i zicem cu umilinţă:
Bucură-te, că schimnicului i-ai ascultat cererile,
Bucură-te, că degrabă i-au încetat suferinÅ£ele,
Bucură-te, că plin de bucurie Sfintele Taine a primit,
Bucură-te, că având sufletul împăcat s-a săvârÅŸit,
Bucură-te, că voia noastră să o lepădăm ne-ai învăţat,
Bucură-te, că evlavioÅŸii tăi robi au sfârÅŸit binecuvântat,
Bucură-te, că prin tine de moartea năprasnică suntem feriţi,
Bucură-te, că pe tine te-au cinstit părinÅ£ii întru Domnul adormiÅ£i,
Bucură-te, că dascăl al cugetării la moarte pe tine te dobândim,
Bucură-te, că, pregătindu-ne de moarte, în Domnul Hristos trăim,
Bucură-te, a cărÅ£ilor CuvioÅŸilor PărinÅ£i tainică tâlcuire,
Bucură-te, a treptelor căii împărăteÅŸti propovăduire,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 10-lea:
Crezând minÅ£ii sale ÅŸi lepădând ascultarea, monahul Serghie a căzut în înÅŸelare, iar prin arătarea drăcească s-a îmbolnăvit, zăcând ca un mort, ÅŸi abia după trei zile s-a sculat, slăbit fiind ÅŸi rămânând fără auz. Dar, aducându-l părinÅ£ii
la icoana făcătoare de minuni ProdromiÈ›a, îndată s-a tămăduit de surzenie, ÅŸi atunci toată obÅŸtea I-a cântat Domnului într-un glas: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Ascultătoare a Fiului tău ai fost, Născătoare de Dumnezeu, ÅŸi pe calea smereniei i-ai călăuzit pe monahi, cerându-le ascultare de povăţuitorii lor duhovniceÈ™ti. IzbăveÅŸte-i de înÅŸelări ÅŸi de ispite pe monahii ÅŸi pe mirenii iubitori de nevoinţă, ca să îÅ£i cânte Å£ie aÅŸa:
Bucură-te, că părinţii au nădăjduit că monahul Serghie va fi tămăduit,
Bucură-te, că de surzenie l-ai scăpat ÅŸi de mândrie l-ai izbăvit,
Bucură-te, că, pătimind el pentru mândrie, nu l-ai lepădat de la faÅ£a ta,
Bucură-te, că, ridicându-se din iadul înÅŸelării, ÅŸi-a înÅ£eles greÅŸeala,
Bucură-te, că prin suferinÅ£e a înÅ£eles osânda neascultării,
Bucură-te, învăţătoare a smereniei ÅŸi Maică a îndurării,
Bucură-te, a celor apăsaţi de ispitele alinare,
Bucură-te, a celor legaţi de lanţurile diavolului dezlegare,
Bucură-te, că meÅŸterul care se îndrăcise a fost izbăvit de duhul care îl muncea,
Bucură-te, că în faÅ£a icoanei tale i s-au citit rugăciuni ÅŸi el a simÅ£it mijlocirea ta,
Bucură-te, că pe Cuviosul Nectarie protopsaltul din ispita vrășmașului l-ai scăpat,
Bucură-te, că văzându-te cel numit privighetoarea Muntelui Athos Å£i s-a închinat,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 11-lea:
Mergând părinÅ£ii să prindă peÅŸte pentru praznicul icoanei ProdromiÈ›a, unul din ei a zis cu îndrăzneală: „Dacă icoana aceasta s-a zugrăvit prin minune, apoi să facă să se prindă peÅŸte pentru sărbătoarea ei", dar văzând mulÅ£imea peÅŸtilor prinÅŸi în mreje a lepădat îndoiala ÅŸi I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Credem mijlocirii tale, Maică Sfântă, că aÅŸa cum ai purtat de grijă praznicului tău, aÅŸa porÅ£i de grijă ÅŸi acum, dând cele de trebuinţă nu numai monahilor, ci ÅŸi mirenilor care se roagă Å£ie cu credinţă:
Bucură-te, că peştii de la praznic milostivirea ta au vădit,
Bucură-te, că mulÅ£imea darurilor tale o au închipuit,
Bucură-te, a flămânzilor îndestulătoare,
Bucură-te, a lipsurilor noastre grabnică curmare,
Bucură-te, mângâiere a celor aflaÅ£i în nevoi,
Bucură-te, îmbrăcăminte ÅŸi acoperământ celor goi,
Bucură-te, cunună a celor care duc crucea necazurilor,
Bucură-te, încurajare a celor aflaÅ£i la capătul puterilor,
Bucură-te, că ne înveÅ£i să rânduim toate cu chibzuinţă,
Bucură-te, că sărmanilor le dai cele de trebuinţă,
Bucură-te, iconoamă a schiturilor şi a mănăstirilor,
Bucură-te, chivernisitoare a caselor creştinilor,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 12-lea:
Pictându-se în Muntele Athos mai multe icoane după izvodul cel vechi al ProdromiÈ›ei, cu evlavie au fost aduse în România spre mîngâierea monahilor È™i a credincioÈ™ilor evlavioÈ™i care se închină cu smerenie Chipului Tău cel Preafrumos cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Nu numai icoana ProdromiÅ£ei din Sfântul Munte a primit dar dumnezeiesc, dar ÅŸi cele făcute după izvodul ei, spre bucuria credincioÅŸilor. Åži vestea despre ele s-a răspândit în tot pământul românesc, ÅŸi chiar în casele creÅŸtinilor au fost aÅŸezate cu evlavie icoanele Maicii Domnului ProdromiÈ›a, căreia mulÅ£imile îi aduc laude ca acestea:
Bucură-te, binecuvântată Maică a drept-credincioÅŸilor,
Bucură-te, că minunile tale se vestesc tuturor,
Bucură-te, predanie scumpă a rugăciunii şi nevoinţei,
Bucură-te, praznic neîncetat, candelă nestinsă a credinÅ£ei,
Bucură-te, a celor ce aleargă la tine nădejde neruşinată,
Bucură-te, ceresc omofor ÅŸi milostivire neîmpuÅ£inată,
Bucură-te, frumuseţe de nespus şi a sufletului dulceaţă,
Bucură-te, rug aprins care încălzeÅŸti inimile de gheaţă,
Bucură-te, pridvor al Împărăţiei CereÅŸti,
Bucură-te, scară a darurilor dumnezeieşti,
Bucură-te, pregustare a bucuriilor mult râvnite,
Bucură-te, Împărăteasă a bisericilor athonite,
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ocrotitoarea creștinilor!
Condacul al 13-lea:
O, Maică Preacurată, ocroteÅŸte-i pe toÅ£i cei care cu rugăciuni de laudă împodobesc icoana ta, prodromiÅ£ilor arată-le calea mântuirii, pe închinători acoperă-i cu harul tău, pe creÈ™tinii evlavioÈ™i ce aleargă cu credință spre icoană ajută-i ÅŸi casele lor fereÅŸtele de relele întâmplări, ca să Îi cânte împreună cu tine Dumnezeului celui Viu: Aliluia!
Acest Condac se zice de trei ori. Apoi se zice Icosul 1: Îngerii ÅŸi arhanghelii ÅŸi soborul cuvioÅŸilor athoniÅ£i... ÅŸi Condacul 1: Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulÅ£umiri... Apoi se zice această
Rugăciune:
O, Fecioară preamărită, înfrumuseÅ£area prodromiÅ£ilor ÅŸi lauda închinătorilor, tu i-ai spus Sfântului Petru Athonitul că „Muntele Athosului l-am ales, din toate părÅ£ile pământului, ÅŸi am hotărât să îl afierosesc spre a fi îndestulată locuinţă monahilor ÅŸi pustnicilor", ÅŸi în acest munte ai voit a aduce icoana ta. O, împăcare a noastră cu Dumnezeu, care ne-ai dăruit noul praznic de minuni izvorâtor al icoanei tale, nimeni n-a pierit din cei ce aveau spre tine nădejdea bunei credinÅ£e. Tu, care împleteÅŸti cununi după vrednicie celor ce te laudă ÅŸi dăruieÅŸti cererile tuturor celor ce te cinstesc după cuviinţă, din negura patimilor mântuieÅŸte-ne, curăţind necurăţia noastră.
Neadormita noastră păzitoare, care degrabă îi întâmpini pe cei ce te cheamă, dat-ai robilor tăi chipul feÅ£ei tale cel preacinstit ÅŸi cu totul luminos, pe care îl sărutăm mulÅ£umind ÅŸi cu dragoste ÅŸi credinţă închinându-i-ne. Arată-Å£i milele tale, Născătoare de Dumnezeu, primind cererile de folos ale robilor tăi. Depărtează de la noi norul patimilor ÅŸi al ispitelor, izbăveÅŸte-ne de toată vătămarea trupească ÅŸi sufletească ÅŸi fii mijlocitoare a mântuirii noastre. Ajută-i pe cei ce cu dragoste se închină chipului tău nefăcut de mână omenească, ca să cinstească înfricoÅŸatele minuni, semnele mai presus de fire ale icoanei tale.
O, pavăză tare a clerului bisericesc ÅŸi sprijin al celor din cinul monahicesc, miluieÅŸte ÅŸi mântuieÅŸte cu rugăciunile tale pe ortodocÅŸii arhierei, preoÅ£i ÅŸi diaconi, pe toÅ£i monahii ÅŸi pe tot poporul dreptcredincios care Å£i se închină. OcroteÅŸte obÅŸtea părinÅ£ilor prodromiÅ£i ÅŸi pe toÅ£i închinătorii care aleargă la icoana ta făcătoare de minuni. Caută spre noi cu milostivirea ta ÅŸi cu rugăciunea ta învredniceÅŸte-i pe toÅ£i creÅŸtinii să vieÅ£uiască cu Hristos ÅŸi în locaÅŸurile cereÅŸti să se desfăteze. Cercetează-ne, Maică iubitoare de fii, pe noi, robii tăi, cu darul tău ÅŸi dăruieÅŸte celor neputincioÅŸi tămăduire ÅŸi sănătate desăvârÅŸită, liniÅŸte celor înviforaÅ£i ÅŸi mântuire tuturor, în vecii vecilor. Amin.
Åži se face otpustul.
|
