Istoric Program Galerie Sf.Moaste Evenimente Tamaie Invataturi Inregistrari Cantari Linkuri Contact Blog
 
 
 

 

 

 

 



Maica Domnului
Prodromita

Asculta

Inapoi
Dependenţa de pornografie

Robert Kubey, profesor asociat, Departamentul de Jurnalism & Studii Media, Rutgers University, New Jersey, S.U.A.

 

Un tip de continut informational care creează dependentă este pornografia. Odată cu aparitia pornografiei interactive prin intermediul CD-ROM-ului, discutiile despre nocivitatea pornografiei s-au întetit. În materialul care urmează voi trece în revistă câteva dintre efectele recunoscute ale pornografiei traditionale disponibile prin intermediul revistelor si al CD-urilor multimedia, capacitatea lor recunoscută de formare a unei deprinderi, si apoi îmi voi îndrepta atentia către noile probleme pe care le ridică răspândirea acestor materiale.

Cercetările si rapoartele asupra efectelor pornografiei au fost deseori politizate si e dificil de estimat validitatea si acuratetea contributiilor la acest tip de literatură. Ca si în discutiile privind efectele altor tipuri de mass-media, este foarte dificil să separi cauza de efect. Totusi, un număr de cercetători si medici documentează atât efectele negative, cât si dovezile de dependentă sau, în cuvintele lor, dependentă legată de utilizarea pornografiei. Într-adevăr, după cum vom vedea, câteva dintre aceste efecte negative se consideră că sunt în mod cert legate de „dependenta de pornografie”.

Se afirmă, de exemplu, că vaste colectii de materiale pornografice sunt găsite de autorităti în locuintele unor persoane arestate pentru agresiuni sexuale (Cline, 1994; Reed, 1994), în special pedofili (Lanning&Burgess, 1989). Există de asemenea dovezi că violatori si molestatori de copii utilizează materiale pornografice explicite atât înainte, cât si în timpul agresiunilor cu caracter sexual (Marshall, 1988). Cel putin trebuie să spunem că la unii indivizi există o legătură între utilizarea frecventă a pornografiei si anumite dereglări cu caracter sexual. Dacă pornografia este doar un simptom al dereglării sau joacă un rol cauzal este mult mai dificil de stabilit.

Totusi, în unele cazuri, există ipoteze că efectele negative si dependenta de pornografie apar într-adevăr simultan. Reed (1994), psihiatru, este categoric în prezentarea unor criterii specifice care ar constitui dependentă de pornografie. El notează că Manualul oficial de Deviatii Sexuale folosit în Statele Unite recunoaste că multi parafili (deviati sexual cu manifestări violente) invocă frecvent utilizarea materialelor pornografice. Reed prezintă 13 cazuri de parafili si legătura acestora cu utilizarea pornografiei.

Cline (1994), medic psiholog care a tratat sute de persoane cu dereglări sexuale, descrie un proces în patru pasi al implicării pacientilor săi în pornografie. Primul este „efectul de dependentă” în care persoana apelează în mod repetat la tot mai mult material pornografic deoarece acesta îi furnizează „un foarte puternic stimulent sexual sau efect afrodisiac urmat de o descărcare sexuală, cel mai des prin masturbare”.

Cline continuă cu descrierea unui „efect de crestere” în care apare „o nevoie crescută după un stimulent mai mare, pentru a obtine acelasi efect” obtinut initial. În al treilea rând, el observă o „desensibilizare” – lucruri care initial păreau socante sunt din ce în ce mai putin socante si prin urmare devin legitime. În al patrulea rând, Cline afirmă că există „o tendintă crescândă de a pune în practică comportamentul văzut în materialele pornografice”.

Există câteva mecanisme psihologice si fiziologice prin care se explică cum apare dependenta de pornografie. Unul dintre cele mai răspândite mecanisme este acela că satisfactia sexuală este un factor puternic de amplificare (Lyons, Anderson & Larson, 1994). Acesta este efectul de „dependentă” descris mai sus de Cline, care afirma că învătarea este cu mult mai eficientă datorită descărcării sexuale atasată utilizării pornografiei. Aici, Cline face referire la cercetările privind memoria, realizate de McGaugh (1983) care sugerează că experientele care apar simultan cu unele trăiri emotionale intense pot fi rememorate mai bine. Reed (1994) sugerează posibilitatea ca un astfel de mecanism de învătare să poată actiona la nivel biologic, dar si la nivel psihologic, atunci când afirmă că „neurotransmitătorii activati de pornografie ar putea activa căi neurale similare ca heroina si cocaina”.

Există si opinia că plăcerea asociată orgasmului sporeste la unii subiecti obisnuinta de a utiliza pornografia, mai ales la cei care nu au deloc sau au foarte putine alte satisfactii sexuale. Literatura timpurie despre obiceiurile sexuale accentuează conexiunile care se dezvoltă între anumite metode prin care este obtinută prima sau primele satisfactii/satisfaceri sexuale si obiectul sau mijloacele satisfacerii (Ellis, 1906, 1936). Dacă principalul mijloc de satisfacere sexuală la o vârstă timpurie este o anumită metodă sau un obiect anume, poate apărea o fixatie pe acea metodă sau obiect.

Mai departe, Cline argumentează că dacă problemele sexuale pot fi ameliorate în clinici, prin utilizarea unor filme, cărti si fotografii cu caracter sexual/erotic ca instrumente de terapie, oricine poate suspecta că expunerea la pornografie poate avea de asemenea un efect specific. Pentru Cline si pentru multi alti cercetători, pornografia oferă ocazii semnificative în care poate apărea o modelare si o învătare imitativă.

Zillmann si Bryant (1998) au adus o importantă contributie experimentală la ipoteza dependentei, arătând că expunerea prelungită la pornografie duce, pentru unele persoane, la scăderea nivelul de satisfacere sexuală cu partenerii sexuali. Zillmann (1994) a lansat chiar ipoteza că în multe cazuri „nesatisfacerea sexuală initială conduce la expunerea la pornografie”, si de aici un cerc vicios. Prin consumul de pornografie, nemultumirea creste si conduce persoana la consum si mai mare. Pentru Zillmann, consumul de pornografie generează comparatii care adâncesc nemultumirea: „consumatorii compară ce au, din punct de vedere al intimitătii sexuale, cu ceea ce pornografia le spune că ar putea si trebuie să aibă”.

În mod similar, am presupus că expunerea frecventă la materiale foarte romantice si sexuale stimulatoare prezentate la televizor sau oriunde în altă parte în mass-media poate alimenta frustrări si o înclinatie spre comparatii individuale la un spectru mult mai larg de populatie decât era cazul înainte (Kubey, 1994; vezi de asemenea Bryant & Rockwell, 1994).

Au fost studiate si merită amintite si alte efecte ale pornografiei, în afară de dependentă si modelare. Weaver (1994) a revăzut dovezile care arată că pornografia sporeste „comportamentul sexual dur” cu femeile. Această duritate include o agresivitate crescută asupra femeilor, dar si o desensibilizare la rănile provocate de violenta si agresiunile sexuale.

Zillmann si Bryant sunt preocupati de contradictia dintre valorile familiale si pornografie si ne oferă dovezi experimentale. Aceste studii (vezi Zillmann, 1994) prezintă de obicei un grup experimental de adulti expusi la materiale video pornografice pe durata a câtorva săptămâni (de obicei 6). La o săptămână după expunere, răspunsurile grupului la întrebările de monitorizare sunt comparate cu cele ale unui grup de control, care nu a vizionat acele materiale.

Studiile arată că expunerea prelungită la pornografie, realizată experimental, duce la o mai mare acceptare a promiscuitătii[1], atât la bărbati, cât si la femei si, pe măsură ce promiscuitatea este considerată a fi mai naturală, loialitatea fată de partenerii sexuali scade în comparatie cu adultii din grupul de control. Subiectii participanti raportează de asemenea că ar accepta mult mai usor o intimitate sexuală neexclusivă pentru ei însisi.

Într-un studiu, la întrebarea: „Credeti că institutia căsătoriei este esentială pentru buna functionare a societătii?”, 60% dintre persoanele din grupul de control au răspuns afirmativ, comparativ cu numai 38,8% dintre persoanele expuse la pornografie. Zillmann si Bryant (1988) arată si că expunerea la pornografie reduce dorinta participantilor la studiu – bărbati sau femei, studenti si nestudenti – de a avea copii. Zillmann (1994) sugerează că această constatare sustine ideea că consumul prelungit de pornografie face ca a avea copii si a întemeia o familie să pară drept inconveniente inutile – probabil deoarece pornografia prezintă în mod continuu un acces facil la satisfactii sexuale superlative, aceste satisfactii fiind disponibile fără investitii emotionale, fără îngrădiri sociale, fără obligatii economice si fără sacrificarea timpului si a efortului.

Din această perspectivă, satisfactia imediată oferită si promovată de televizor vine în conflict direct cu valorile de stabilitate si angajament atât de necesare unei functionări sănătoase a vietii de familie. Bărbatul căsătorit, consumator de pornografie, va suferi un transfer afectiv de la sotia sa către femeile din materialele pornografice. Nu numai că va urmări să-si satisfacă fanteziile sexuale induse de acele materiale în compania sotiei sale, dar în timpul actului sexual, excitatia lui sexuală va fi întretinută prin rememorarea acelor imagini cu caracter pornografic. Astfel, imaginile din materialele pornografice devin forta motrice ale vietii sale intime alături de sotia sa.

Este important de avut în vedere faptul că echipamentele video au dus la o explozie a materialelor pornografice si că aceste materiale sunt astăzi mult mai accesibile oamenilor, inclusiv copii si adolescenti, decât în trecut vreodată. Si, dacă pornografia este un obicei sau chiar ca dependentă, se pare că dezvoltarea în această directie este mult mai sigură dacă materialele pornografice pot fi procurate cu usurintă iar utilizarea lor este permisă la nivel public si social.

Nu este greu să ne imaginăm cum vin tinerii în contact cu asemenea materiale. Chiar dacă un băiat de 12 ani nu poate împrumuta materiale video pornografice, cu sigurantă că fratele său care are 16 ani si arată ca de 18, poate. Si, desigur, un număr din ce în ce mai mare de părinti detin astfel de materiale chiar în casă la ei. Pornografia este astăzi disponibilă si prin intermediul televiziunii prin cablu.

Lucrările lui Zillmann si Bryant arată că astfel de materiale sunt dăunătoare si pentru formarea viziunii unui băiat despre sexualitatea feminină, din moment ce majoritatea materialelor pornografice le înfătisează pe femei ca simple obiecte sexuale al căror scop principal este să satisfacă dorintele sexuale ale bărbatilor. Vizionarea ocazională a unor asemenea materiale de către un puber sau prepuber e posibil să nu aibă efecte negative sau prea puternice. Dar când stim că unii băieti pot viziona astfel de materiale la câteva zile sau chiar mai frecvent, dacă mai stim si că acel băiat de obicei caută si obtine o descărcare sexuală, atunci care va fi atitudinea lui la primul primul contact sexual cu o fată?

Aceste îngrijorări se amplifică atunci când luăm în considerare si materialelor erotice interactive, pe CD-ROM sau DVD. Tipice pentru aceste inovatii tehnologice sunt produsele de tipul „Virtual Valerie”[2]. Acestea prezintă filme în care tinere femei se dezbracă la comanda spectatorului. Femeile de pe ecran pot fi programate ca la atingerea unui simplu buton să-i spună spectatorului diverse lucruri excitante sau chiar obscene sau să facă o varietate de gesturi sexuale. Tehnologiile de stocare a datelor si produsele software interactive cu caracter erotic se dezvoltă rapid si se crede că mass-media interactivă este una din principalele aplicatii ale computerelor si chiar a televizorului într-un viitor apropiat.

Să revenim la băiatul nostru de 12 ani. Imaginati-vă că a obtinut copiile câtorva produse video interactive gen „Virtual Valerie”. Imaginati-vă că le foloseste în timpul masturbării de câteva ori pe săptămână, de obicei între 10 si 30 de minute, timp de 2-3 ani. La vârsta de 14-15 ani are prima întâlnire cu o fată. Dacă ajung la contacte intime, nu cumva asteptările sale privind comportamentul ei si chiar al lui vor fi influentate de numeroasele ore petrecute în compania materialelor pornografice?

Unii cercetători consideră că prezenta pe piată a materialelor pornografice îi ajută pe unii indivizi să viseze si să obtină o descărcare sexuală într-o manieră care conduce la o reducere a agresiunilor sexuale (vezi Linz si Malamuth, 1993, pentru o cercetare asupra efectului catartic pozitiv al pornografiei traditionale). Totusi, pornind de la bunul simt si de la ce cunoastem despre învătarea obiceiurilor sexuale, trebuie să spun că sunt îngrijorat în legătură cu tinerii si chiar unii adulti care abuzează si chiar devin dependenti de o asemenea formă de divertisment.

[1] promiscuitate = comportament sexual cu mai multi parteneri alesi la întâmplare.

[2] „Virtual Valerie”: joc de cuvinte între „virtual gallery” (galerie virtuală) si Valerie, un prenume feminin.

 

 

Evenimente

• undefined
• SÄ‚-I...
• undefined

Calendar

• Sf. Mc. Teodot, episcopul Cirenei (Cipru)
• Sf. Mc. Isihie Sincliticul
• Sf. Mc. Cvint, fãcãtorul de minuni
• Sf. Mc. Nestor si Tribimiu
• Sf. Ap. Parmena, unul din cei 7 diaconi
• Sf. Mc. Troadiu si cei împreunã cu dânsul
• Sf. Mc. Eutalia, fecioara
• Sf. Mc. Andronic si Atanasia
• Sf. Nicolae, preotul din Plana (Grecia)"

 
 
 
Istoric Program Galerie Evenimente Invataturi Inregistrari Cantari Linkuri Contact Blog
                 
        @ Schitul Darvari 2008