Eparhiile din Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, precum şi din întreaga Transilvanie îl plâng pe cel care a fost Mitropolitul Bartolomeu Anania, îndrumător spiritual şi mare om de cultură. În aceste zile de doliu, în Biserica Ortodoxă Română se înalţă rugăciuni pentru iertarea păcatelor Mitropolitului Bartolomeu, pentru veşnica sa pomenire în Împărăţia lui Dumnezeu.

Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a adresat un mesaj, la trecerea la cele veşnice a Înalt Preasfinţitului Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. În cuvântul său, IPS Andrei arată că “acum, când acest mare bărbat al credinţei, culturii şi spiritualităţii româneşti se mută în eternitate, nu suntem în stare să subliniem îndeajuns complexa lui personalitate de teolog, dramaturg, poet, scriitor, traducător, orator de seamă, şi mai ales de ierarh energic şi categoric. În administraţia bisericească ne cerea să fim “cu frică de Dumnezeu, cu obiectivitate şi cu transparenţă”. Când Mitropolitul Bartolomeu împlinea optzeci de ani, am scris un cuvânt şi l-am intitulat “OM TRIMIS DE DUMNEZEU!”. Acum, când se mută la Domnul, m-am întrebat: ce-aş putea scrie? Mai ales ştiind faptul că Înalt Preasfinţia Sa a fost un om al condeiului prin excelenţă. Şi m-am gândit să plec de la numele pe care l-a purtat.

Numele de mirean era Valeriu, nume latin, care vine de la verbul valere. Tradus în română ar însemna “a fi puternic, a fi sănătos”. Numele de călugăr este Bartolomeu, adică fiul lui Tolmay, nume patronimic al apostolului numit şi Natanael. În româneşte Natanael se traduce “darul lui Dumnezeu”. Cred că, în mod providenţial, numele pe care l-a purtat Mitropolitul Bartolomeu spune câte ceva despre puternica-i personalitate. De aceea mă voi opri, pornind de la nume, la câteva din virtuţile Înalt Preasfinţiei Sale”, a spus IPS Andrei.

IPS Andrei: Vlădica Bartolomeu, darul lui Dumnezeu

Astfel, “pe parcursul vieţii, aşa cum îi spune numele, Mitropolitul Bartolomeu a fost un om puternic. Cine l-a cunoscut sau i-a citit memoriile realizează că a putut trece prin toate necazurile, fiindcă a fost un bărbat puternic. În timpul grevei studenţilor din Cluj, cărora le-a fost lider, sau mai târziu, în temniţele comuniste, a dat dovadă de mult curaj. Dar nu numai atunci, ci şi acum când, de douăzeci de ani, societatea românească se chinuie să se reabiliteze; în multe împrejurări a fost nevoie de fermitate, iar Vlădica Bartolomeu a avut-o. Chiar şi-n cazurile când opiniile îi erau singulare, şi le-a apărat cu tenacitate. Ne dăm bine seama apoi că-n lupta pentru recuperarea poziţiei pe care Biserica o merită în societatea românească, vocea Mitropolitului Bartolomeu a fost una auzită. Chiar dacă nu întotdeauna “ascultată”, dar totuşi “auzită”, pentru că era sonoră. Nu zadarnic l-au poreclit unii “leul Ardealului”. De aceea putem considera, tot cum îi spune numele, că este “darul lui Dumnezeu”. Ceea ce mulţi n-am cutezat să spunem a spus dânsul”, a arătat IPS Andrei.

IPS Ioan: Părintele Anania a urmat şcoala închisorilor

În mesajul de condoleanţe adresat de Înalt Preasfinţitul Ioan, Arhiepiscop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, se arată că “Înalt Preasfinţitul Bartolomeu este ultimul ierarh al Bisericii noastre, care a urmat în cursul vieţii sale şi şcoala de după gratiile închisorilor comuniste. A purtat lanţuri şi cătuşe, dar pe care cu răbdare şi statornicie a reuşit să le transforme în cruce şi cârjă de arhiereu. Pentru mine a rămas şi va rămâne pe mai departe Părintele Anania şi cred că şi în conştiinţa multor generaţii de ucenici pe care i-a avut. Astăzi îl petrec spre poarta Cerului şi clopotele bisericilor şi mănăstirilor din Episcopia Covasnei şi Harghitei şi în mod deosebit cele ale Mănăstirii “Sfântul Ilie” Topliţa, al cărui stareţ a fost o vreme. Bunul Dumnezeu să-l aşeze în ţara cea fără de lanţuri şi cătuşe, lângă bunii săi părinţi şi lângă mulţimea de călugări de care a fost mereu aproape”.

PS Sofronie: Scriitorul, în dialog cu monahul

Preasfinţitul Sofronie a transmis un mesaj de condoleanţe din partea Eparhiei Oradiei: “Cu inimile cernite, toată suflarea dreptmăritoare a Bihorului petrece pe ultimul drum pe vrednicul de pomenire Părintele Mitropolit Bartolomeu Anania, strălucit scriitor, iscusit teolog şi demn apărător al identităţii culturale româneşti, în ţară şi peste hotare.

Activitatea sa pastoral-misionară în Eparhia Clujului pe care a adus-o la o înflorire nemaiîntâlnită până atunci, în special prin dezvoltarea fără precedent a vieţii monahale, la care se adaugă contribuţia culturală de excepţie, prin opera literară impresionantă, culminând cu diortosirea Sfintei Scripturi în ediţia devenită jubiliară a Sfântului Sinod, sunt doar câteva din coordonatele perene ale vieţii şi operei celui care va rămâne, în istoria culturală, în cea bisericească şi în memoria tuturor celor care l-au apreciat şi admirat, scriitorul Valeriu Anania, în dialog permanent cu monahul, teologul şi arhiereul Bartolomeu, cum el însuşi dezvăluia în fermecătoarea carte dedicată mănăstirilor din zona în care a văzut lumina zilei, “Cerurile Oltului”. Veşnica pomenire, vrednică de amintire, în veci să fie pomenirea lui!”

Episcopia Maramureşului şi Sătmarului: “Pleacă, dar nu ne părăseşte”

În mesajul transmis de Înalt Preasfinţitul Justinian, Arhiepiscop al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului şi de Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar, se arată că “vestea plecării la Domnul a celui ce a fost din 1993 Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, iar din 2006, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului ne-a îndurerat pe toţi. Vârsta de 89 de ani pe care a avut-o Mitropolitul Bartolomeu Anania a fost o binecuvântare de la Dumnezeu, în ultimul an al vieţii a trecut însă printr-o suferinţă şi încercare pe care a purtat-o cu demnitate şi răbdare.

Este greu să faci portretul unei personalităţi atât de complexe, de o vigoare şi grandoare unică. Monah de vocaţie prin excelenţă. Luptător neânduplecat din tinereţe pentru apărarea libertăţii şi demnităţii umane. Cărturar şi scriitor de excepţie. Mare iubitor de neam, ţară şi credinţă străbună. Liturghisitor şi orator neîntrecut. Mare arhiereu al lui Hristos, părinte şi îndrumător al păstoriţilor săi. Ctitor şi întemeietor de biserici, mănăstiri, aşezăminte culturale, monahale şi sociale. Purtător şi susţinător iscusit şi autorizat al mesajului ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor către Sfântul Sinod şi alte instituţii importante, dar şi către mass-media şi societatea civilă şi, nu în ultimul rând, cel ce ne-a dăruit ediţia jubiliară a Sfintei Scripturi, diortosită şi adnotată de Înalt Preasfinţia Sa după o trudă şi osteneală neîntreruptă de 10 ani.

Iată o firavă încercare de a zugrăvi portretul luminos al celui ce pleacă dintre noi. Pleacă, dar nu ne părăseşte. Ne lasă o moştenire culturală şi religioasă bogată şi o pildă adevărată despre cum trebuie să fie un arhiereu şi slujitor al Bisericii lui Hristos.

Acum, când ne despărţim vremelnic de Arhiepiscopul şi Mitropolitul nostru Bartolomeu, rugăm pe Hristos – Domnul, Arhiereul cel veşnic şi jertfelnic, să-l aşeze în ceata sfinţilor şi marilor ierarhi ai Bisericii Sale, să-i răsplătească dăruirea, jertfelnicia şi ostenelile puse în slujba Bisericii Ortodoxe şi a poporului român dreptcredincios şi să-l împodobească cu sfinte daruri pentru jertfa purtării lanţurilor şi închisorii pentru Dumnezeu şi neamul său”, se arată în mesajul transmis de Înalt Preasfinţitul Justinian, Arhiepiscop al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, şi de Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar.

PS Petroniu: Tâlcuitor iluminat al Sfintei Scripturi

“Cu durere şi părere de rău am primit vestea plecării pe calea veşniciei a sufletului părintelui nostru, vrednicul de pomenire Bartolomeu, Arhiepiscopul şi Mitropolitul, care tragem nădejdea că de acum îşi continuă slujirea arhierească la tronul Sfintei Treimi”, a arătat, în mesajul de condoleanţe, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului.

“Vajnic apărător al credinţei strămoşeşti, mărturisitor neînfricat, conştiinţă trează, cărturar rafinat, mânuitor iscusit al condeiului şi al cuvântului, tâlcuitor iluminat al Sfintei Scripturi, Mitropolitul Bartolomeu ocupă un loc privilegiat în galeria ierarhilor de excepţie ai Bisericii Ortodoxe Române.

Împărtăşim durerea ierarhilor, preoţilor, monahilor şi credincioşilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului şi ne alăturăm celor care mijlocesc înaintea tronului ceresc iertare şi odihnă pentru sufletul său. Veşnica lui pomenire!”, a transmis PS Petroniu.

” Ne dăm bine seama apoi că-n lupta

pentru recuperarea poziţiei pe care

Biserica o merită în societatea românească,

vocea Mitropolitului Bartolomeu a fost una

auzită. Chiar dacă nu întotdeauna “ascultată”,

dar totuşi “auzită”, pentru că era sonoră.

Nu zadarnic l-au poreclit unii “leul Ardealului”.

De aceea putem considera, tot cum îi spune numele, că este “darul lui Dumnezeu”.

Ceea ce mulţi n-am cutezat să spunem

a spus dânsul.”

† IPS Andrei,

Arhiepiscopul Alba Iuliei

Sursa: Ziarul Lumina – Ediția de Transilvania, miercuri 2 februarie 2011